Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008, volumul consumului la produsele alimentare s-a diminuat în medie cu -1,8% în Zona Euro şi cu -1% în UE-27. Cele mai relevante creşteri ale volumului anual raportat al consumului au fost înregistrate în Belgia (+4,8%), Suedia (+4,6%) şi Polonia (+4,4%) iar cele mai drastice scăderi au fost semnalate în Lituania (-29,5%), Estonia (-20%) şi Lituania (-19,1%). Datele aproximative raportate la volumul consumului ratail este similar trend-ului valoric, volumul şi valoare suferind mutaţii nesemnificative pe fondul unei deflaţii de 0,2% ca medie europeană.
Luând în considerare tendinţa inflaţiei pe termen mediu, ca medie la nivel european, care tinde să se deflateze la -0,2%, se poate considera faptul că relansarea consumului şi restaurarea creşterii economice pe baze durabile este încă fragilă, posibilitatea manifestării unei stagflaţii fiind redusă. Indicele preţurilor la produsele industriale (exclusiv sectorul construcţiilor) a scăzut cu -8,4% în zona UE-27, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fapt datorat în principal scăderii preţului la produsele energetice cu peste 20%. În aceeaşi ordnide de idei, sectorul construcţiilor a scăzut ca volum cu peste -1,2% la nivel european, faţă de media anului trecut.
În ceea ce priveşte creşterea economică, PIB-ul UE a cunoscut o scădere de -4,8% faţă de trimestrul II al anului 2008, şi de 0,1% faţă de trimistrul I al anului 2009. Economia SUA a înregistrat o scădere de 3,9% faţă de trimestrul II 2008 în timp ce Japonia a cunoscut o creştere de +0,9% între trimestrul I şi II al anului 2009. Atenuarea scăderii economice în ţările dezvoltate a determina FMI să-şi revizuiască prognoza de scădere pe anul curent de la -1,4% la 1,3%, mizând în anul următor pe o creştere preconizată de 2,9%.
Uşoara creştere a consumului reprezintă o garanţie fragilă pentru relansarea sustenabilă a creşterii economice, luând în considerare evoluţia ratei şomajului, în creştere la nivel european (şi mondial) până la nivelul mediu de 9,5% din populaţia disponibilă. Cele mai ridicate rate ale şomajului se înregistrează în Spania (18,5%), Lituania (17,4%) şi Letonia (16,7%) iar cele mai ridicate rate de ocupare sunt în Olanda, Austria şi Cipru unde rata şomajului variază între 3,4% şi 4,5%. România înregistra la sfârşitul trimestrul II o rată a şomajului în medie de 6,2%, în creştere cu 1% faţă de nivelul trimestrului I al anului curent, ţara noastră situându-se pe locurile fruntaşe în gradul de ocupare la nivel european.
Fragila creştere economică europeană, dublată de deflaţia produselor de larg consum (care implică scăderea veniturilor agregate) şi de o creştere aproape nesemnificativă a volumului consumului retail, insuficient stimulat pe fondul creşterii îngrijorătoare a şomajului, conduce la ideea imediată că pe termen scurt economia europeană este departe de a produce surpriza revenirii. Criza are ca efect pe termen mediu adâncirea incertitudinilor şi implicit exagerarea rezervelor asumate de consumatori în aprecierea deciziilor de achiziţie de produse de folosinţă îndelungată, creditul fiind din acest motiv, departe de a putea substitui înclinaţia marginală spre consum.
Probabil că adâncirea deflaţiei până la o medie de -1% şi stabilizarea ratei şomajului la o medie aproximativă de 15% va produce relansarea pe baze sustenabile a spiralei consum-investiţii, revenirea creditului ca bază a consumului fiind în prezent doar un surogat al deficitului puterii de cumpărare, extrem de nociv ca fundament al relansării economice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu