"Marşul" Balcanilor de vest către UE

În cele din urmă, relaţia UE cu Serbia a fost "dezgheţată", tehnica de negociere pas cu pas dând în sfârşit roade, în sensul normalizării relaţiilor dintre cele două structuri ex-beligerante, alimentându-se astfel stabilitatea relativ precară a Balcanilor de vest. Pe data de 7 decembrie, după îndelungi dezbateri, departamentul pentru afaceri externe al UE, a anunţat redeschiderea oficială a tratativelor de aderare a acestui stat la UE, fiind semnat în premieră un acord de liber schimb între cele două state. Demersul a fost iniţiat practic în aprilie 2008, când UE a semnat tratatul strategic de asociere economică cu Serbia, în semn de sprijin faţă de preşedintele pro-occidental Boris Tadic. La acea dată statele opozante au fost Olanda şi Belgia care au insistat pentru "îngheţarea" relaţiilor până la data arestării şi condamnării generalului sârb Ratko Mladic, acuzat de crime împotriva umanităţii în conflictul din Bosnia, din anul 1995. Votul de blam al celor două state europene a fost ridicat la mijlocul anului 2009, odată cu asigurările ferme formulate de prim-procurorul tribunalului sârb de cercetare a crimelor război. Prim-vicepremierul sârb, Bizidar Djelic, a dat asigurări că cel mai târziu la data de 22 decembrie ţara sa intenţionează să depună oficial cererea de aderare la UE, astfel încât, în următoarele două săptămâni UE să poată lua în considerare ridicarea restricţiilor de circulaţie în spaţiul comunitar al cetăţenilor acestei ţări, lucru de care vor beneficia se pare, conform declaraţiilor responsabilului cu extinderea UE în zona Balcanilor, Milica Delevic, şi Muntenegru, respectiv Macedonia. În acelaşi context, Croaţia, care a depus cerere de aderare în anul 2008 a reuşit să depăşească disputa teritorială cu Slovenia, această ţară ridicându-şi dreptul de veto asupra intenţiei statului croat; integrarea efectivă a Croaţiei este preconizată a avea loc cel mai târziu la mijlocul anului 2012. Albania deasemenea a depus cerere de adeziune, aşteptându-se ridicarea restricţiilor privind libera circulaţie a cetăţenilor acestei ţări începând cu mijlocul anului 2010. Să sperăm însă că UE nu va avea "forţa" aderarea statelor vest-balcanice la "termen", numai de dragul extinderii pieţei comune şi numai pe considerente strict strategice sau exclusiv economice. Recentul eşec al economiei Greciei, membră a Eurosistemului, precum şi problemele grave cu care s-au confruntat cei mai recent admişi membri ai UE (printre care România, Bulgaria, Letonia, Ungaria sau Lituania), confirmă faptul că procesul de integrare rămâne mai puţin o decizie formală şi mai mult o responsabilitate comună, care odată asumată în mod solidar trebuie confirmată printr-o susţinere efectivă şi implicare activă.